Curs de actorieCursul de actorie - poate avea ca participanti atat copii scolari, cat si prescolari, dar si studenti sau oameni iesiti de pe bancile oricarei forme de invatamant.
Scopul principal este acela de a dezvolta spiritul uman, de a-l directiona sa priveasca catre interior, ajungand sa se cunoasca mai bine si deci sa se exprime mai bine. Nu voi face din fiecare participant un viitor actor, dar voi avea multumirea ca unii dintre ei vor reusi sa:
-isi expuna punctul de vedere in fata altora,
-nu mai aiba probleme de vorbire, de dictie, sa poata reproduce un text
-fie interesati din ce in ce mai mult de tot ce inseamna exprimare prin arta
-isi cunoasca si sa isi controleze corpul, emotiile, starile, dorintele, etc.
-isi dezvolte spiritul de observatie
-invete sa se concentreze
-poata reactiona in mod spontan, fara blocaje,sa capete dezinvoltura
-se integreze intr-un grup, in societate
-realizeze ca sunt si alte lucruri interesante de facut in timpul liber in afara de jocurile pe calculator, biliard, discoteci, etc
Pentru ca macar o parte dintre aceste aspecte sa poata fi realizate, pe perioada cursului se va tine cont de o programa, gandita si dezvoltata de specialisti, in cele mai mici amanunte.
De asemenea, mentionez ca moderatorul cursului este un actor cu experienta in domeniu.
Pentru o mai mare reusita, este nevoie de minim patru luni de pregatire. (16 sedinte)
Cursul include:
respiratie, dictie, improvizatie, miscare scenica,mima, pantomima, canto, dans, studiu pe baza textului.In paginile urmatoare voi prezenta categoriile de exercitii folosite.
Jocurile de restructurarea relatiilor musculare – menite sa fac legatura intre “a simti” si “a atinge”. Intr-un sens larg, ele se adreseaza simtului tactil, il ajuta pe actor sa simta mai bine ceea ce atinge, sa-si depaseasca automatismele create in mers si in miscare, sa-si exteriorizeze emotiile si sentimentele, sa le exprime prin mers si miscare. Ele propun actorului noi moduri de structurare musculara, de ă se exprima si de ă juca atat pe scena, cat si in viata. Sunt exercitii care disociaza diferitele parti ale trupului, astfel incat controlul cerebral central sa se exercite constient pana la cea mai muca unitate musculara. Aceasta categorie cuprinde serii de
exercitii generale
exercitii de mers
masaje
jocuri de integrare
exercitii de gravitatie.
Redescoperirea ritmurilor interioare – este strans legata de auz si urmareste relatia dintre “a auzi” si “a asculta”. Se intelege prin aceasta ritmuri ale unor trairi si sentimente, ritmuri al eiubirii, ale urii, s.a.m.d. In mod aparte, in timpul exercitiilor se solicita evitarea oricaror forme decaricaturizare, de portretizare in cheie comica sau groteaasca, apelul la grimase sau contorsiuni nefiresti din dorinta de ă fi mai expresiv.
In interiorul categoriei sun cuprinse serii de:
ritm
melodii
sunete si zgomote
ritmul ( si controlul respiratiei)
ritmuri interne
Dinamizarea simturilor – dezvoltarea simultana ă mai multor simturi. Necesitatea de ă destepta simturile atrofiate sau adormite din cauza monopolului absolut al vazului asupra celorlalte. Categoria include:
seria oarba
seria spatiala
Contrar ă ceea ce sugereaza, seria oarba nu presupune exercitii periculoase, in conditiile in care sunt luate masuri de siguranta precum: inlaturarea posibilelor obstacole, prezenta unui coordonator, imprimarea unui ritm lent miscarilor, evitarea sablonului referitor la pozitia clasica ă orbului (cu mainile intinse inainte). Se recomanda, in schimb, o pozitie cu bratele usor indoite si palmele pe coate, care diminueaza considerabil riscul de lovire. De asemenea, deosebit de important este ca partenerii sa schimbe rolurile intre ei, astfel incat fiecare sa treaca atat prin experienta de “orb”, cat si prin cea de calauza.
Dialoguri vizuale – cea mai ampla categorie, se refera la relatia dintre “a vedea” si “a privi”. Exercitiile incluse aici se cer ă fi facute in tacere, intrucat folosirea cuvintelor ar interfera sau chiar s-ar impune peste limbajul imaginilor. Trebuie evitate pana si gesturile simbolice “da”, “nu”, “ok” , etc. In acest capitol este sugerat efectul benefic pe care lucrul cusuite de exercitii il poate aduce suplimentar fata de efectuarea lor separata. Apare astfel un dublu stimul – exercitiul in sine si tranzitia de la un exercitiu la urmatorul. Categoria cuprinde:
secventa in oglinda, definita ca “dialog mimetic”
secventa de modelaj, care presupune translatarea, extinderea actiunii, gestului, privirii, si nicidecum reproducerea gesturilor celuilalt, intrucat ceea ce trebuie sa se exprime sunt rezultatele gesturilor.
secventa marioneta, care pune in evidenta firul dintre subiect (papusar) si obiect (papusa)
jocuri-imagine in care polisemantica imaginii face astfel incat rezultatul exercitiului sa nu se reduca la acea imagine “corecta”, dorita de sculptor, ci sa redea multitudinea de sentimente, opinii si/sau evocari al eparticipantilor
jocuri de masti si ritualuri
imaginea obiectului; obiectele devin subiect al transformarii sub raportul dimensiunilor, posibilitatilor de multiplicare sau diviziune, al plasarii intre relatii neconventionale intre ele sau cu alte obiecte. Sunt obiecte-simbol, care pot fi manipulate ideologic
inventarea spatiului si ă structurii spatiale ă puterii
jocuri care incuba creearea de personaje, recomandata in mod special pentrulucrul cu non-actori, pe care ii ajuta sa accepte ideea de joc teatral si sa se dezinhibe.
Memoria simturilor – are drept scop sa conduca la desteptarea memoriei. Execrcitiile incluse stimuleaza conexiuni si asocieri intre amintiri, emotii si imaginatie in timpul repetitiilor unei scene sau cand este pregatita o actiune reala.
